Fapte 11:22-23

INTRODUCERE

1. Antiohia – aprox. 350 Km de Ierusalim.

a. Creștinii au fugit acolo din cauza persecuțiilor (v. 19; cf. 8:1-3)

b. Acolo, ucenicilor li s-au dat pentru prima dată numele de creștini (v. 26).

c. Biserica din Antiohia avea să fie extrem de implicată în evanghelizare (13:1-3).

d. Acolo Barnaba a văzut harul lui Dumnezeu și s-a bucurat (v. 23).

2. Textul ne învață trei lucruri despre harul lui Dumnezeu.

DISCUȚIE

I. Harul lui Dumnezeu poate fi văzut – „a văzut …”

A. A văzut cum oamenii erau mântuiți, Efes 2:8-9

1. I-a văzut și auzit mărturisind, Rom 10:10

2. I-a văzut botezați, Mc 16:15-16

B. A văzut cum oamenii și-au schimbat modul de viață, Tit 2:11-12

1. Pavel, 1Tim 1:12-16

2. Corintenii, 1Cor 1:4; 6:9-11

II. Harul lui Dumnezeu este motiv de bucurie – „s-a bucurat …”

A. Pentru binele său, 3Ioan 3-4

B. Pentru binele lor, Rom 12:15

C. Pentru binele Bisericii:

1. Casa duhovnicească se întărește, 1Pet 2:5

2. Oastea Domnului crește, 2Tim 2:3-4

3. Granițele Împărăției se lărgesc, Col 1:23

III. Harul lui Dumnezeu trebuie cultivat – ”i-a îndemnat …”

A. Încurajându-i ”să rămână cu inimă hotărâtă alipiți de Domnul.”

1. Botezul este doar începutul ascultării, Mat 28:18-20

2. Harul poate fi abuzat, Rom 6:1-3; Gal 5:4; Evr 3:12-19; 10:26-29

3. Trebuie să rămânem credincioși până la moarte! Apoc 2:10

CONCLUZIE

1. Biserica din Ierusalim a trimis la Antiohia pe Barnaba, un om de bine, cunoscut pentru generozitatea sa (Fapte 4:36-37) cât și pentru acceptarea lui Saul din Tars după ce acesta a fost convertit (Fapte 9:26-28).

2. Barnaba a văzut că acești oameni au fost binecuvântați și edificați din belșug și că harul lui Dumnezeu se manifesta în mijlocul lor prin credință, nădejde și dragoste, 1Tes 1:3

3. Acești noi convertiți începuseră bine, însă ei trebuie să continue și să persevereze. Dumnezeu le-a dat harul, principiul vieții și al acțiunii; acum era treaba lor cum se vor folosi de acest lucru, Filip 2:12-1