Dragoste de Dumnezeu

Ioan 5:39-42

INTRODUCERE

1. Ioan 5:40 ”… nu vreţi să veniţi la Mine ca să aveţi viaţa!” Liderii religioși nu au vrut să răspundă chemării lui Isus, deși aveau toată mărturia pe care cineva și-ar fi putut-o dori. Ei erau mult mai preocupați de ”slava care vine de la oameni”, decât de slava pe care o puteau primi de la Dumnezeu (v 41).
2. Domul Isus nu avea nevoie de mărturia sau confirmarea lor. El nu acționa nici din interes propriu, nici din vanitate. Mântuirea lor nu putea să-i adauge nimic, nici nimicirea lor nu-i producea vreo vătămare. El vorbea motivat de dragostea pentru sufletele lor, își dorea ca ei să fie mântuiți.
3. Ioan 5:42 ”Dar ştiu că n-aveţi în voi dragoste de Dumnezeu.” Acești lideri religioși s-au putut ascunde în spatele unor pretinse scuze intelectuale, dar adevărata lor problemă era lipsa dragostei și a dorinței de a căpăta slava care vine de la Dumnezeu.
4. Dragostea de Dumnezeu poate fi măsurată prin:

 

DISCUȚIE

1. Atitudine faţă de Dumnezeu, Psa 111; 139:1-18; Mat 10:28; Rom 11:17-22
2. Recunoștință pentru binecuvântări, Iac 1:17; Mat 7:9-11; Psa 103:1-5, 8-14, 22
3. Atitudine față de închinare și lucrare, Psa 122:1; Lc 12:31; Evr 10:25

 

CONCLUZIE

1. ”Dragoste de Dumnezeu” este esența Legii, cât și a Evangheliei lui Hristos. Expresia aceasta mai apare o singură dată în Evanghelii, Lc 11:42
2. Religia mozaică devenise în mare măsură o problemă rasială și națională pentru poporul evreu. Ei erau mult mai preocupați de națiunea și de religia lor, nu de slava lui Dumnezeu și de propovăduirea adevărului divin. Gloria națiunii lor, a lor înșiși, era scopul final și primordial. Și cu toate acestea, ei mărturiseau că au dragoste de Dumnezeu în inimile lor.
3. Această poruncă a Legii a fost făcută cunoscută lui Israel prin Moise, Deu 6:4-9
4. Dragostea de Dumnezeu este principiul oricărei ascultări, iar Hristos, declară că este ”cea dintâi și cea mai mare poruncă” a Legii, Mat 22:37-38
5. Motivul pentru care oamenii Îl desconsideră pe Hristos este că nu Îl iubesc pe Dumnezeu; dacă l-ar iubi într-adevăr pe Dumnezeu, ar trebui să-l iubească și pe cel care este chipul Lui, 2Cor 4:3-4
6. Dragostea de Dumnezeu este temelia spiritului de sacrificiu, a lepădării de sine, prin care omul caută nu voia lui, ci voia Tatălui.