Geneză 22:1-14

INTRODUCERE

1. Avraam avea să fie ”tatăl” celor credincioși și tipul omului îndreptățit prin credință, de aceea era esențial să fie pus la încercare, Rom 4:9-12

2. Supunerea completă a lui Avraam față de Dumnezeu este testul credinței arătată prin fapte, Iac 2:21-23

a. a arătat credința când și-a părăsit țara, Gen 12:1, 4

b. a așteptat cu răbdare nașterea unui fiu, Gen 15:5-6; 18:10-11; 21:1-3

3. Acest ultim test a fost cel mai greu dintre toate, categoric a fost testul ”suprem” al credinței lui Avraam, Gen 22:1-2

4. Prin ce s-a remarcat credința lui Avraam în contextul acestei încercări? (cf Gen 22:1-14)

DISCUȚIE

I. SACRIFICIU – v2

· Mat 19:21; Lc 14:26-27, 33

II. SUPUNERE – v3

· Evr 11:17-18; Iac 2:21-24

III. SPERANȚĂ – v5

· Evr 11:18-19; Efes 3:20-21

IV. SIGURANȚĂ – v8

· Rom 8:31-32; Psa 84:5, 11-12

V. STĂRUINȚĂ – v9

· Rom 5:3-4; Lc 21:17-19

VI. BIRUINȚĂ – v12

· 1Ioan 5:3-5; Rom 8:35-37; 1Cor 15:57-58

CONCLUZIE

1. Acestă încercare a fost trăită în spiritul unei credințe extraordinare. Luați în considerare presiunea emoțională pe care a simțit-o Avraam, îndoielile care trebuie să fi creat o furtună de gânduri în mintea lui, inima lui copleșită de durerea pierderii unicului său fiu.

2. Puterea lui spirituală a fost greu încercată, dar nu a cedat. El a dovedit o credință eroică cu care a putut depăși toate dificultățile.

3. Viața este plină de încercări și ispite. Este trist să gândim așa, dar cu siguranță că acesta este adevărul. Avem nevoie de o credință ca a lui Avraam pentru a putea face față încercărilor noastre!