Loading…

Sindromul oglinzilor

 

Avem tendința de a dezvolta un sentiment de dragoste și ură față de oglinzile din jurul nostru. Se spune că cel mai mare dușman al unui om urât este oglinda. Atunci când credem că arătăm bine, nu ne deranjează să aruncăm o privire în oglindă. De fapt, suntem chiar mulțumiți de ceea ce vedem. Pe de altă parte, uneori evitam în mod deliberat oglinzile pentru că ne este frică de ceea ce am putea vedea și ca noi am putea arata mai rău decât ne-am închipui.

Problema oglinzilor este că ele ne forțează să fim sinceri. Dacă nu ne uităm la una dintre acele oglinzi care au fost în mod intenționat făcute pentru a da un aspect distorsionat (ca cele din parcurile de distracții), o oglindă obișnuită ne va arăta pe noi înșine fără a ascunde nimic. Sunt unele lucruri despre aspectul nostru pe care nu le putem schimba (cel putin nu fara un chirurg plastician bun si o grămadă de bani) dar noi folosim oglinzile pentru a ne verifica pe noi înșine și pentru a schimba lucrurile pe care le putem schimba.

Aici este partea “amuzantă”. Inventam tot felul de moduri de a evita onestitatea oglinzii asupra noastră. Aruncam o privire la noi înșine și vedem ceva care are nevoie în mod evident de atenția noastră ca apoi să ne spunem că problema nu este chiar atât de rea sau că este de fapt o problemă acceptabilă (deoarece dintr-o dată standardele noastre nu mai sunt la fel de stricte cum au fost în mod normal). Alteori chiar dacă vedem un defect, ne spunem că nu suntem așa în fiecare zi, că avem o “zi proastă” (sau orice altceva) în ziua respectivă. Deasemenea, noi putem recunoaște problema pe care o vedem, dar putem spune: “Ei bine, așa sunt eu, iar oamenii vor trebui să mă accepte.”

Dacă nu vom fi sinceri cu privire la ceea ce vedem în oglindă nu există nici un motiv pentru a privi în ea. De ce să-ți mai bați capul cu ea dacă nu ai de gând să faci ceva cu problemele pe care le vezi în refleția ta?

Unul dintre pasajele cele mai dificile din toată Biblia trebuie să fie Iacov 1:23-25 – “Căci, dacă ascultă cineva Cuvântul, şi nu-l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om care îşi priveşte faţa firească într-o oglindă, şi, după ce s-a privit, pleacă şi uită îndată cum era. Dar cine îşi va adânci privirile în legea desăvârşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui.”

Ceea ce este adevărat despre o oglindă este adevărat și despre Cuvântul lui Dumnezeu. Acesta este menit să fie o cale pentru noi de a lua în considerare ceea ce vedem și de a judeca în consecință. Dumnezeu ne-a oferit acestă oglindă ca o modalitate de a ne uita la noi înșine cu scopul de a vedea ce este în neregulă cu noi. Asemeni unei oglinzi fizice, Cuvântul lui Dumnezeu ne forțează să fim sinceri cu noi înșine.

În mod special, Iacov face diferența între o persoană care doar aude Cuvântul lui Dumnezeu (dar nu se supune) și o persoană care aude și se supune. Persoana care aude Cuvântul lui Dumnezeu dar nu-l pune în practică este ca o persoană care a privit în oglindă și nu a făcut nimic cu problemele pe care le vede în reflecția lui. Dar persoana care aude și se supune este ca o persoană care se uită în oglindă și cu onestitate, spune: “Sunt unele lucruri pe care trebuie să le schimb!” El face schimbările care se impun în viața lui, pentru a se conforma cu voia lui Dumnezeu, iar Iacov spune că o astfel de persoană este binecuvântată.

La fel cum facem cu oglinzile fizice, mă tem că vom ajunge să ne jucam cu noi înșine atunci când vine vorba de a căuta să privim în oglinda spirituală a Cuvântului lui Dumnezeu. Cuvântul ne descoperă schimbările spirituale și morale pe care trebuie să le facem; ne arată ce este în neregulă cu noi și ca o oglindă, Cuvântul lui Dumnezeu nu ne înșeală. Această oglindă ne spune adevărul. Dar nouă nu ne place întotdeauna adevărul, mai ales atunci când aceasta nu ne măsoară după cum credem noi că ar trebui. Nu ne place să ni se arate cine și ce suntem, așa că ne spunem că nu suntem perfecți și că nimeni nu este, sau că cel puțin noi nu suntem la fel de răi ca ceilalți. Mai mult de atât, ne spunem că nu ne putem schimba și că Dumnezeu trebuie să înțeleagă asta.

Prieteni, dacă nu vom fi sinceri cu ceea ce vedem, în noi înșine și defectele noastre, în oglinda Cuvântului lui Dumnezeu, atunci de ce mai avem o Biblie? De ce ne pretindem a fi copii ascultători ai lui Dumnezeu dacă noi nu vom corecta defectele noastre atunci când Dumnezeu ni le descoperă? Noi devenim acei oameni care aud dar nu împlinesc Cuvântul lui Dumnezeu și Cuvântul lui Dumnezeu, de fapt, nu ne face nici un bine.

Motivul pentru cumpararea unei oglinzi este de a o folosi, iar motivul pentru a alege o Biblie este de a o împlini.