Evanghelia harului lui Dumnezeu
Fapte 20:24
INTRODUCERE
1. În Fapte 20:24, Pavel mărturisește despre lucrarea pe care a primit-o de la Domnul Isus; și anume, afirmă el: ”…să vestesc Evanghelia harului lui Dumnezeu.”
2. Cuvântul ”Evanghelie” înseamnă ”veste bună”, iar ”har” înseamnă ”favoare nemeritată”; astfel, lui Pavel i s-a dat slujba de a proclama/predica vestea bună că:
a. Dumnezeu oferă o cale/modalitate de mântuire pentru păcătoși
b. Și că El face acest lucru fără a cere merite din partea păcătoșilor!
3. De ce are nevoie omul de harul lui Dumnezeu?
DISCUŢIE
I. BIBLIA DESCRIE CONDIȚIA REALĂ A OMULUI
A. ”Toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu” – Rom. 3:23
B. “Căci, cine păzeşte toată Legea, şi greşeşte într-o singură poruncă, se face vinovat de toate.” – Iacov 2:10
C. “Pentru că plata păcatului este moartea …” – Rom. 6:23
D. “…nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund faţa Lui şi-L împiedică să v-asculte!” – Isaia 59:2
E. “Toţi am ajuns ca nişte necuraţi, şi toate faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită. Toţi suntem ofiliţi ca o frunză, şi nelegiuirile noastre ne iau ca vântul.” – Isaia 64:6
II. CE SPUN ACESTE PASAJE DESPRE NOI?
A. Toți trebuie să ”pledăm” vinovați!
1. Fiecare persoană responsabilă a păcătuit, Ezr. 9:15
2. Nu putem cere/revendica niciodată intrarea în cer pentru că suntem destul de buni
3. Chiar și cel mai bun dintre noi este fără merite în ochii lui Dumnezeu!
B. Păcatele noastre ne-au înstrăinat de Dumnezeu!
1. Din cauza fărădelegilor noastre, am pierdut această relație prețioasă cu Dumnezeu, Efes. 2:12-13
2. Noi experimentăm moartea ”spirituală” sau separarea de Dumnezeu; care, dacă este lăsată necontrolată, va duce la o separare veșnică de Dumnezeu (adică, iadul)
3. Aflându-ne în această stare de moarte ”spirituală”, suntem morți pentru Dumnezeu
C. Nu putem îndepărta această vinovăția de la noi!
1. Nu putem fugi de această vină
2. Nu ne putem ”croi” singuri drum ca să ieșim din această stare de vinovăție, Filip. 3:9
CONCLUZIE
1. Deci, să nu fim înșelați de noțiunile propriei noastre bunătăți. Noi toți suntem niște păcătoși care au nevoie de mântuire! Prima cerință a mântuirii este recunoașterea vinovăției.
2. De ce nu mai răspund oamenii la harul mântuitor al lui Dumnezeu? Poate pentru că unii nu înțeleg ”nevoia” de har!
a. Ei se consideră oameni buni, morali
b. Cu toate acestea, în majoritatea exemplelor de mântuire din cartea Faptele Apostolilor, cei care au fost mântuiți au fost oameni religioși și morali!
c. După cum a spus Isaia: ”toate faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită.”!, Isaia 64:6
3. Lucrarea lui Pavel a fost să vestescă ”Evanghelia harului lui Dumnezeu” – Fapte 20:24
4. În încheierea acestei lecții, adăugăm cuvintele lui Petru: “…vă adeveresc că adevăratul har al lui Dumnezeu este harul acesta de care v-aţi alipit.” 1Pet. 5:12
5. Dragi prieteni, care este relația voastră cu Dumnezeu? Ați primit voi Evanghelia harului lui Dumnezeu? V-ați alipit voi de adevăratul har al lui Dumnezeu?